Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2009

Remodelare interioara

Remodelare interioara

Contrasens organizeaza un nou atelier! Fa parte din primul program de wellness pentru relatia ta de cuplu!

Antrenamentul dureaza 10 sedinte a cate 3 ore!

PASUL  1: Incalzirea – Cum negociem regulile in relatii? Reguli implicite versus reguli explicite. Intelegeri ascunse. Ce faci atunci cand partenerul alege sa schimbe regulile in relatie?

PASUL  2: Tonifiere sociala – Nevoi fundamentale in relatiile dintre oameni si secretele comunicarii.

PASUL 3:  Stretching – Cum sa facem sa avem relatii apropiate de ceilalti si sa ne bucuram in acelasi timp de independenta?

PASUL 4:  „Psiho-aerobic” – circuit – Ce au in comun copiii si cuplurile? Etapele dezvoltarii.

PASUL 5:  Gimnastica medicala – Atunci cand lucrurile merg prost!

PASUL 6:  Tae-bo – Jocurile psihologice

PASUL 7:  Spinning  I – Scenariul de viata

PASUL 8:  Spinning II –Scenariul de viata

PASUL 9:  SEX!  – Psihosexualitate

PASUL 10:  Incheiere  – …pentru ca toate lucrurile ajung la final!

Inscrieri: pana la data de 20 septembrie 2009 locurile sunt limitate!

Cost: 50 RON/ sedinta

Contact – inscrieri/ informatii suplimentare: marina.vasile@gmail.com, dianadeaconu@gmail.com

Anunțuri

Read Full Post »

Puiul de om

Puiul de om

A fost odata ca niciodata un pui de om, cu ochii mari si verzi, care se dadea in vant dupa tortul de biscuiti sau cutia de acuarele, in functie de situatie. Ziua o petrecea la gradinita impreuna cu alti pui de om, treaba lor fiind aceea de a se dumiri despre cum stau lucrurile in lumea asta: De ce merge mama la servici? De ce se supara doamna atunci cand nu stau pe scaun? O sa fiu si eu asa mare ca tati?

Cautand raspunsuri, puiul de om s-a intalnit cu povestile – cele spuse seara de catre mama la culcare sau cele pe care le auzea de la bunicul atunci cand mergea in vizita. Asa si-a construit propria fereastra prin care a putut vedea lumea. S-a intrebat daca ceea ce avea de facut pentru a fi fericit era sa ramana cuminte si sa o astepte pe mama (ca iedul cel mic din Capra cu trei iezi) sau sa fie istet si sa ii pacaleasca pe ceilalti (asa cum auzise in Ispravile lui Pacala). In mintea lui s-au nascut modele despre cum sunt oamenii in general, despre cum este alcatuita lumea si despre rolul sau in acest loc. In cele din urma, pe masura ce a crescut si a devenit mai mult „om” si mai putin „pui”, a ajuns sa scrie povestea propriei sale vieti.

Un basm care i-a placut tare mult (la fel de mult ca tortul de biscuiti) a fost cel despre caldicele-molicele (sau, in limba oamenilor mari, despre cum invatam sa avem incredere in cei din jur): The Warm Fuzzy Tale. Asa ca s-a hotarat sa imparta descoperirea pe care o facuse si cu alte persoane carora le plac povestile – http://www.claudesteiner.com/fuzzyrom.htm – si sa-i indemne ca, la randul lor, sa le vorbeasca altora despre ea.

Şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei d-voastră aşa. Şi încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă. Şi mai încălecai p-un fus, să trăiască şi cine a spus.

Read Full Post »

1. Au foarte multa energie

2.Au un simt al umorului foarte dezvoltat

3. Sunt creativi – de unde si site-ul http://www.passiveaggressivenotes.com/

4. Sunt jucausi

5. (cu asta ar fi fost frumos sa incep) comunic cu usurinta cu ei pentru ca…si eu sunt uneori pasiv-agresivaaaa

f481715b-3315-4c21-848d-f6f2c51a97ba

Read Full Post »

Babel Revisited

O alternativa la conotatia biblica. O rubrica pentru cei care reusesc sa dea un inteles constructiv experientelor prin care trec. Un spatiu rezervat celor care lucreaza in alte domenii decat psihoterapia si care au gasit o cale de a ajunge la un consens cu propria persoana.


“Nu ai cei sapte ani de-acasa!”, “Esti prost crescut(a)!”, “Pe tine mama ta nu te-a invatat sa … (insert random ‘nice thing’)”. I-ai auzit spunandu-ti-o, de la vecina pensionara pana la profesoara de biologie sau seful de la birou.  Subtextul ar fi, banuiesc, acela ca parintii, prin atitudinea si prin mediul pe care il creeaza, au un puternic impact asupra felului nostru de-a fi si ca, mai mult decat orice altceva, mesajele primite in copilarie iti vor “dicta” actiunile pe toata durata vietii. Cel putin asa cred EI.

Cu totii incercam sa reconstruim puzzle-ul vietii noastre conform unui blueprint pe care ni l-au dat parintii in primii nostri ani. Chiar daca piesa lipsa nu se potriveste, o fortam sa faca parte din peisaj, pana in punctul in care imaginea de ansamblu pare una, mai degraba, dezlanata si lipsita de sens. Ei bine, eu zic asa: hai sa ne folosim si de alte puzzle-uri ca sa ne completam. Hai sa cautam si in alte jocuri piesa care lipseste. Jocul poate fi muzica, pot fi prietenii sau experientele persoanelor pe care le admiram. Sau poate fi filmul. Poate fi “Star Wars” (vazut prima oara, prin ochii unui copil gata sa se arunce in acel Univers), poate fi “Casablanca”, sau orice alt film, bun sau prost, care a insemnat ceva pentru noi. Pentru ca eu zic: ai probleme in dragoste? Uita-te la “High Fidelity”. Te simti lipsit de energie? Baga “Point Break” (btw, avea dreptate Simon Pegg, e greu sa gasesti un straight-up no-bullshit action flick mai bun decat asta).

Stiu ca suna a alienare, ca poate in felul asta nu faci decat sa te izolezi de restul lumii si sa traiesti prin intermediul fictiunii. Dar mai mult decat atat, ai ocazia sa inveti. Inconstient, iti poti da seama de tot felul de situatii in care te poti regasi, iar atunci vei avea o paleta de optiuni la dispozitie. Nu zic ca o sa ai vreodata ocazia sa te arunci dintr-un avion fara parasuta ca poate-poate il vei prinde din urma pe villain (sau daca, prin absurd, o sa ajungi intr-o astfel de situatie, DON’T DO IT).

Cu timpul, vom putea regasi in filmul vietii noastre tot felul de referinte cinematografice, unele ironice, altele de-a dreptul tragi-comice, iar altele care ne vor pune pe ganduri. Un lucru este cert: oricare ti-ar fi pasiunea, indiferent de ceea ce te motiveaza, vei capata o optiune. O optiune la cei sapte ani de-acasa.

By George

Read Full Post »

Botezul tartinei cu cascaval

Taraba de cuvinte

Taraba de cuvinte

Duminica a fost targ de antichitati. Pe bulevardul Aviatorilor, in fata parcului Kiseleff. Prilej de joaca cu amintirile. Caleidoscop de imagini: diapozitivul cu Harap-Alb, discurile cu Phoenix, batista cu miros de sapun din poseta bunicei si colectia de surprize Turbo a prietenilor de la bloc.

Apoi…un fragment demult uitat. Cu mama la bucatarie. Un calcul rapid – Diana la vreo patru ani. Mirosul de tartine cu cascaval la cuptor. Distractia de a musca din cascavalul care se intinde si capata cele mai caudate forme, ca un animal nazdravan din basme.

Diana, serioasa: Mama, cum se cheama asta?

Mama, vizibil surprinsa si usor incurcata: Hmm… Aaa… Astea?  Astea, Diana, se cheama…BAMBINE! (un zambet de usurare si bucurie)

De atunci, pentru Diana, lumea tartinelor cu cascaval a capatat o ordine. Si un nume!

Construim mereu sensuri si cautam intelesul experientelor prin care trecem. Cand le gasim, lumea noastra interioara capata si ea mai multa coerenta. Seamana, intr-un fel, cu expeditiile marilor exploratori:  teritorii intregi necunoscute isi fac loc pe harta, iar imaginea pe care o avem despre lume devine mai bogata, mai completa!

Va urez sa va bucurati de cat mai multe intelesuri importante pentru voi si… (de ce nu?) de tartine cu cascaval!

Read Full Post »

Un serial lansat in 2009 pe care l-am descoperit duminica asta. Nu, nu caut dinadins filme psihologice sau cu subiecte mai mult sau mai putin psiho – am nimerit pe HBO din intamplare 🙂

Personajul principal, o mama a doi copii, „average suburban mother”, sufera de tulburare de identitate disociativa si a decis sa renunte la medicatie, pentru a putea afla acel ingrozitor eveniment traumatic pe care nu si-l aminteste si care a declansat formarea celor 4 personalitati sau alter-ego-uri. Mai mult nu va povestesc. Pour les connaisseurs, serialul este marca Showtime (ei au facut si „Weeds”), creatorul e Diablo Cody („Juno”) si directorul executiv e Steven Spielberg. In ciuda unor critici care spun ca nu e nici pe departe la fel de reusit ca alte seriale Showtime, pe mine m-a prins. Si m-a pus pe ganduri: cum ar fi sa pierd controlul in momentele in care ma port diferit in functie de context, cumva sa „dispar” si sa intre in pielea mea, de exemplu, personalitatea care se ocupa de relatia cu doamnele de la administratia financiara?

Din ciclul „mama mea e mai nebuna ca a ta”… enjoy 🙂

Read Full Post »

La job se intampla ca timpul sa treaca…foarte greu, iar monotonia sa fie principala caracteristica a zilei! Rutina preia controlul si creativitatea intra pe silent mode.

Va propun un antidot, de care sper sa va bucurati din plin: Chemical Brothers feat. Flaming lips, „The Golden Path”!

Weekend placut!

Read Full Post »

Older Posts »