Am facut o pauza in postari in ultima vreme si mi-au lipsit tare. Asa incat m-am hotarat sa imi fac timp sa „ies din nou la joaca”!
Iar primul lucru care mi-a venit in minte a fost imaginea pe care Eric Berne – fondatorul teoriei analizei tranzactionale – o avea despre felul in care functioneaza gandirea unui copil. El spunea ca atunci cand suntem mici ne asemanam cu niste martieni ce cauta sa inteleaga motivul pentru care lumea din jurul nostru se desfasoara dupa anumite reguli, legi. De aceea, „copilul-martian” supune in mod firesc la diferite probe de logica modul adultilor de a proceda in diferite situatii. Aceasta se intampla la varsta provocatoare a intrebarilor care incep cu „De ce?”.
- De ce la gradinita trebuie sa stam cu mainile la spate ca sa fim atenti la lectie?
- De ce nu e politicos sa vorbesti la masa?
- De ce matusa la care te duci in vizita se supara atunci cand refuzi ceva de mancare?
- De ce nu e politicos sa punem intrebari vecinului
(sa-l intrebam, de exemplu, cati ani are)? - De ce fetitele poarta roz, iar baieteii albastru?
Pornind de la aceasta idee, mi s-a parut interesant si provocator urmatorul experiment: sa iti imaginezi cateva zile la rand ca vii de pe o alta planeta, ca esti in vizita pe Terra. Totul ar fi o descoperire la prima vedere: traficul, blocurile, inghesuiala din autobuze. Brusc, toate exclamatiile de tipul „Nu mai suport orasul asta, e atat de gri, de murdar si de aglomerat!” s-ar transforma in tot soiul de intrebari orientate spre investigare si cunoastere: „Oare ce se intampla in mintea oamenilor care aproape ca isi tin rasuflarea pentru a avea loc pe scara tramvaiului?” sau „Ce simte oare tipul de la etajul doi care isi plimba cainele in fiecare zi la ora 16.00?”. Lucrurile rutiniere si care ajung sa ne plictiseasca cumplit ar fi ca un film pe care il vedem in premiera si ca un prilej de expeditie aventuroasa.
Am decis, asadar, ca din cand in cand sa imi port „ochelarii de martian” si sa vad ce culori capata lumea in acel moment. Va tin la curent cu descoperirile prin jurnalul de bord! Pana atunci, vorba personajului (capitanul Kirk din seria Star Trek): „Beam me up, Scotty!”
🙂
Daca imi iau teleport crezi ca na-re sa ma mai deranjeze orasul asta ? Cat sa fie un teleport la a doua din germania ?
Hi Diana,
Foarte faine imaginile si post-urile tale :))
Te pup,
andrei